Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language


Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php:301) in /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php on line 316

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php:301) in /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php on line 317

Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php:301) in /home/lc1/public_html/plugins/system/jfrouter.php on line 318
Brasov - Cultura si Educatie - MTM
  • Wide screen resolution
  • Narrow screen resolution
  • Increase font size
  • Decrease font size
  • Default font size
  • default color
  • red color
Brasov - Cultura si Educatie - MTM PDF Print E-mail
Thursday, 14 July 2011 08:02

Cultură şi educaţie


Istoric


Teatrul Dramatic


Prima şcoală românească din Şcheii Braşovului (1760), astăzi muzeu

Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima şcoală românească, din Şchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) şi tiparniţă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spaţiul românesc. Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise şi tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înfiinţat o şcoală, o bibliotecă şi o tiparniţă. A editat numeroase cărţi, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecţia sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulţit şcolile, au apărut teatre, publicaţii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful şi telefonul. Acest veac a dat braşovenilor crema intelectualităţii sale, prin familii precum cea a Mureşenilor, Bariţ, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupaţi în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura şi învăţământul sunt reprezentate şi promovate cu succes în rândul tuturor braşovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Instituţii de cultură


Biblioteca Judeţeană «George Bariţiu»

În Braşov au fost înfiinţate câteva teatre şi o filarmonică: Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Opera Braşov (iniţial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuşi „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există şi o serie de organizaţii culturale, în mare parte înfiinţate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia culturală Musashino (Japonia), Alianţa Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenţilor şi de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraş, în principal datorită filialelor bibliotecii judeţene. Au fost înfiinţate însă şi alte biblioteci: Biblioteca Alianţei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universităţii „Transilvania”. Cartea este preţuită mult de braşoveni, aici existând atât o serie de librării şi anticariate (Librăria Şt. O. Iosif, Librăria George Coşbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât şi de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundaţia culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuţinat din perioada comunistă, în principal datorită apariţiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Bulevard şi mai nou înfiinţatul cinematograf din Eliana Mall, Cityplex. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formaţia rock Grup 74, formaţia rock Conexiuni, formaţia rock Ăia, formaţia rock Experimental, grupurile folk Om Bun şi Taine Folk, formaţia dance Hi-Q şi formaţia dance Fly Project.

Arhitectură


Poarta Ecaterinei, în stil clasic

Arhitectura braşoveană, este specifică, fiecare casă avându-şi pitorescul ei. Ridicarea construcţiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condiţiile geografice ale Braşovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.

Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereţii exteriori sunt lipsiţi de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu excepţia boltei şi a acoperişului) şi fortificaţiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus şi Grânarul oraşului, toate datând din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Braşovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puţin observat, datorită renovărilor, caracteristic porţilor cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special faţada Casei Sfatului şi stucaturile locuinţelor din Şchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaştere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Braşov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Judeţeană, casele din Şchei care au aparţinut familiilor domnitoare din Ţara Românească) şi modern (construcţiile de după 1980).

În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

În ultima vreme, s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde clădiri inspirate de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor instituţii publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă stilul cromatic predominant: nuanţa de gri specifică blocurilor de locuinţe. Se estimează că zona de afaceri va cunoaşte o mare extindere în următorii ani.

Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”

„Cerbul de Aur” este un festival braşovean de tradiţie, care adună pe scena sa tinere talente şi valori internaţionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorinţa expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o ţară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceauşescu a desfiinţat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele şapte ediţii au fost ţinute între 1992 (an în care a fost prezentată şi legenda Cerbului de Aur) şi 1997. Ultimele ediţii s-au desfăşurat între 2001 şi 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrităţi, atât ca şi concurenţi (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât şi pentru a susţine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.

Junii Braşoveni


Juni braşoveni, delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii - atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au despărţit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Şchei a braşovechenilor. Există şapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni.

Vasile Oltean in cartea Junii din Şcheii Braşovului - Monografie Istorica - mentioneaza ca: "George Bariţiu, fără a semna articolul, în primul periodic braşovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l căluşarilor, afirmaţii care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfăşurare a acestui obicei, protopopul braşovean Vasile Voina susţine în faţa studenţilor teologi din Sibiu o conferinţă, publicată apoi în puţin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a aşezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul braşovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate şi provenienţă geto-dacică, romană şi nu slav-bulgară"

Alte manifestări culturale

  • Festivalul Internaţional Cerbul de Aur - anual
  • Zilele Braşovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
  • Festivalul de Jazz şi Blues - anual
  • Festivalul muzicii de cameră - anual
  • Festivalul teatrului contemporan - anual
  • Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal
  • Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
  • Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
  • Festivalul Recoltei - anual
  • Târgul meşteşugarilor din toată ţara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braşovului)

Cinema şi teatru

  • Teatrul Sică Alexandrescu - adresa: Piaţa Teatrului nr 1, Braşov
  • Teatrul pentru Copii Arlechino Braşov - adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10, Braşov
  • Filarmonica Brasov
  • Opera Braşov - adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51, Braşov
  • Cinematograful BULEVARD - adresa: Bulevardul Griviţei, nr.47, Braşov
  • Cinematograful Cityplex Braşov (fostul GO Multiplex) - Adresa: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall Braşov
  • Cinematograful Patria (desfiinţat, în paragină)

Obiective turistice

Muzee

Biserici şi temple

Alte clădiri, monumente şi locuri

  • Poarta Ecaterinei, 1559
  • Poarta Şchei, 1827
  • Troiţele din Şchei (cea mai veche datând din 1291)
  • Aleea După ziduri
  • Piaţa Sfatului
  • Strada Republicii din Braşov
  • Strada Mureşenilor din Braşov
  • Promenada de sub Tâmpa
  • Belvedere
  • Casa Negustorilor din Braşov (Podul Bătuşilor sau Cerbul Carpatin)
  • Strada Sforii

Parcuri şi rezervaţii naturale

  • Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul
  • Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
  • Grădina Zoologică din Noua
  • Tâmpa
  • Poiana Braşov
  • Pietrele lui Solomon

Hoteluri, pensiuni şi restaurante

Municipiul Braşov dispune de o mulţime de hoteluri şi pensiuni de diferite categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5*****, iar in Poiana Brasov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” şi „Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****, "Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Braşov”3***, „Coroana”2** şi „Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menţionat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) şi „Heraldic Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranţa”, „Casa Ţepeş” şi „Curtea Braşoveană” (4margarete) şi „Leo”, „Stejeriş”, „Memo” 3***, Casa din Noua 3***

Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Brasov

 

Round Table No 11 Brasov